Sursa imaginii: science.howstuffworks.com/ocean-current.htm
Valurile
Valurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice in care fiecare particula descrie o orbita circulara.
Elementele valurilor sunt: talpa, creasta, inaltimea, perioada sau lungimea de unda (distanta pe orizontala dintre doua creste succesive) si directia de propagare.
Cauza cea mai frecventa a formarii valurilor este vantul, iar intre viteza vantului si elementele ce caracterizeaza valul s-a stabilit corelatia din tabelul de mai jos (exempu: la o viteza a vantului de 2 - 3 m/s se genereaza valuri cu inaltime de 0,25 m, lungime de pana la 10 m si cu o perioada de aparitie - distanta dintre doua creste succesive - de 2 ... 3 secunde):
VANT
|
VAL
|
|
viteza [m/s]
|
h [m]
|
L [m]
|
τ [sec]
|
2 - 3
|
0,25
|
pana in 10
|
2 - 3
|
10
|
2,5
|
40
|
5
|
16
|
5
|
85
|
7,5
|
25
|
11
|
1280
|
13
|
peste 27
|
peste 12
|
1400
|
16
|
|
|
|
|
|
Valurile se clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa cauza care le genereaza:
- valuri de vant;
- valuri seismice;
- valuri stationare;
- valuri interne;
- valurile navei.
b) dupa durata actiunii:- valuri intretinute - care se manifesta atata timp cat actioneaza forta generatoare;
- valuri libere - valurile de hula.
c) dupa dimensiunile geometrice ale valurilor:- valuri scurte - cand raportul dintre lungime si inaltime este mai mic de 40;
- valuri lungi - cand raportul dintre lungime si inaltime este intre 2÷25.
Valurile de vant
Iau nastere datorita actiunii tangentiale a vantului asupra suprafetei apei. Valoarea dimensiunilor depinde de directia si durata de actiune a vantului, intensitatea vantului, configuratia coastei si relieful submarin.
Initial se formeaza mici incretituri ale apei, care la incetarea vantului se pot amortiza, apoi, odata cu intensificarea vantului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi spulberata si imprastiata pe toata suprafata marii. Crestele retezate si inspumate se numesc
berbeci,
lebede sau
armasari.
Valurile actioneaza in mod diferit la tarm si in larg. La tarmurile inalte forta de izbire fiind in jur de 30 T/m
2, determina erodarea bazei tarmului, prabusirea partii superioare si retragerea falezei. La tarmurile joase, creasta valului se rastoarna peste mal si se prelinge.
Valurile de hula
Reprezinta valurile din larg, sunt produse de o perturbatie meteorologica si se manifesta si dupa ce cauza generatoare a incetat. Aceste valuri pot apare insa si inaintea acestei perturbatii. Ele preced sau urmeaza o furtuna.
Se propaga sub forma de sisteme (randuri). In zona de formare au inaltime si lungime mare si pe masura ce se indeparteaza de cauza, inaltimea scade, dar lungimea si viteza raman aceleasi.
Valurile de hula pot avea pana la 400 m lungime si 4 m inaltime. Directia de propagare a acestor valuri se modifica daca intalnesc zone cu funduri mici. In mare larga si adanca, indica intotdeauna directia vantului.
Brizantii - sunt valuri de hula produse de furtuni indepartate care intalnesc ape putin adanci si se deformeaza crescand exagerat in inaltime. La scaderea adancimii, crestele se rastoarna din cauza inaltimii exagerate. Brizanti de dimensiuni mari se formeaza pe coastele Australiei de Est, Californiei si Insulelor Hawaii.
Valurile seismice
Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pamant submarine sau a prabusirii unor pachete de aluviuni. In largul marii sunt greu de detectat, avand lungimi de peste 500 km, inaltimi de cativa metri si viteze de pana la 555 km/h.
La intrarea in ape putin adanci, devin mai scurte dar foarte inalte - pana la 30 m. Initial miscarea se propaga pe verticala, de la hipocentru (centrul cutremurului) la epicentru (suprafata apei). De la suprafata se propaga concentric in toate directiile.
Primul val este cel mai inalt, cu energia cea mai mare, dupa care urmeaza o succesiune de valuri mai mici, si apoi treptat dispar.
Perioada de formare este de 10÷40 minute. Aceste valuri se numesc
tsunami. Ele parcurg distante mari (de exemplu o treime din Pacific). Sunt valuri deosebit de violente. Cateodata se observa o scadere brusca a adancimii apei in largul marii - inainteaza talpa.
Valurile stationare (seise)
Sunt caracteristice marilor inchise sau semiinchise si se manifesta ca un fel de pendulare a masei de apa de la un tarm la altul. Pot fi confundate de cele mai multe ori cu mareea.
Valurile interne (apa moarta) - sunt caracteristice zonelor polare si se formeaza in zona de varsare a unor fluvii (Lena, Obi, Enisei). Reduc simtitor viteza de inaintare a navelor.
Valurile navei - sunt determinate de inaintarea navei prin apa. Sunt oblice fata de corpul navei, cu o inclinare de 15˚÷20˚. Depind de viteza navei, profilul navei si agitatia marii.
In zona tarmurilor inalte, pe timpul furtunilor, pot lua nastere
valuri de interferenta, care pot atinge inaltimi de 50 m. Apa din primul val se combina la retragere cu urmatorul val, din aceasta combinare rezultand un val de dimensiuni mai mari.