Sondaj aerologic efectuat la staţia meteo Bucureşti-Băneasa la data de 01.12.2010 ora 12GMT

 

 

Aspectul vremii în zona ţării noastre, pe parcursul zilei de 1 decembrie 2010, a fost determinat de acţiunea unui ciclon mediteranean extins deasupra jumătăţii sudice a  continentului, blocat fiind la nord şi la est de prezenţa unui brâu anticiclonic. Acest fapt a determinat transportul unei mase de aer cald şi umed peste ţările sud-est şi central - sud-est europene şi apariţia precipitaţiilor pe arii relativ extinse, în unele locuri chiar însemnate cantitativ. În România, masa de aer preexistentă avea caracteristici polare, iar influenţa transportului de aer cald şi umed s-a resimţit mai cu seamă în vestul, nord-vestul şi centrul teritoriului ţării noastre, unde au fost precipitaţii mai ales sub formă de ploaie, în timp ce în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali au fost mai ales ninsori. Vântul a avut intensificări susţinute în zona de munte, precum şi în regiunile vestice, sudice, sud-estice şi centrale, depăşind la rafală chiar şi 100 km/h.

 

Una dintre manifestările cele mai importante asociate acestui episod a fost apariţia, pe arii relativ extinse în Muntenia şi pe spaţii mai restrânse în Dobrogea, Oltenia, Moldova, estul Transilvaniei şi în Maramureş a unui fenomen mai rar întâlnit în ţara noastră, care poate fi interpretat ca o formă de polei, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „freezing rain" (ploaie îngheţată) şi al cărui mecanism de formare este următorul: Precipitaţiile, iniţial solide la momentul formării în nor, întâlnesc în cădere un strat de aer suficient de cald astfel încât acestea să se transforme în ploaie. Ulterior, dacă în apropierea solului există un strat de aer rece (aflat la o temperatură sub punctul de îngheţ), suficient de îngust încât picăturile de apă care îl traversează să nu aibă timp să treacă în formă solidă, ci numai să se suprarăcească, la contactul cu obiectele sau cu solul (dacă acesta este suficient de rece) ploaia îngheaţă instantaneu, formând o peliculă de gheaţă ce poate măsura până la câţiva centimetri. De obicei, acest fenomen este asociat cu avansul unui front cald peste o anumită regiune şi apare în sezonul rece al anului.

 

Dacă grosimea stratului de gheaţă este semnificativă, un astfel de eveniment este adesea numit  „furtună de gheaţă". Poleiul este un fenomen meteo deosebit de periculos, cauzând  numeroase probleme traficului aerian, rutier şi feroviar, dar şi ruperi de copaci, linii electrice etc.

 

În intervalul la care facem referire, s-au întrunit toate condiţiile menţionate anterior, iar datorită faptului că solul nu a fost foarte rece, depunerile de gheaţă s-au produs cu precădere pe arbori, conductori, pe autoturisme, pe aeronave şi chiar pe pereţii unor construcţii. Profilul vertical al temperaturii aerului (curba de culoare cyan pe sondajul aerologic din data de 01.12.2010, ora 12 GMT) de la Bucureşti ilustrează foarte bine aspectele ce au dus la formarea poleiului în partea de sud a ţării, unde vitezele mai mari ale vântului au grăbit procesul de îngheţare.