Urmariti-ne si pe:        
Vremea acum
Detalii Banat si Crisana
Detalii Bucuresti
Detalii Crisana si Maramures
Detalii Dobrogea
Detalii Moldova
Detalii Oltenia
Detalii sudul Moldovei
Detalii Transilvania
Radar
Satelit
Prognoze
Directia si viteza vantului
Nebulozitate
Presiunea atmosferica
Probabilitate fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aerului
Vantul pe litoral
Alte harti
Disconfort termic in sezonul rece
Dureri reumatice
Indicele de racire
Vremea in Europa
Meteograme
Banat
Crisana
Dobrogea
Maramures
Moldova
Muntenia
Oltenia
Transilvania
Articole
Atmosfera si meteorologie
Curcubeul
Fenomene meteo
Meteorologia in arte
Meteorologie populara
Nivometeorologia
Omul si vremea
Sfaturi de sezon
Stiati ca ?
Valul de caldura
Contact
Informatii de contact
Vremea pentru economie
Agricultura
Constructii
Media
Sectorul energetic
Telecomunicatii
Green
Filmul Home
Indicele radiatiei ultraviolete
Radiatia ultravioleta
Vremea pe site-ul tau
DigiStation
Traditii si obiceiuri de vara
font mai mic font mai mare
Sanzienele

Sanzienele
http://victor-roncea.blogspot.com/2008_06_19_archive.html

In data de 24 iunie crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Acestui praznic i se suprapune o sarbatoare campeneasca, consacrata zanelor bune, cunoscuta in popor sub numele de Sanzienele sau Dragaica. Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra.
Sarbatoarea marcheaza inceputul verii, pentru ca in jurul datei de 21 iunie este solstitiul de vara sau vara astronomica. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.
Conform traditiei Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Sanzienele sunt zane bune, dar ele pot deveni si foarte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.
In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.
Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea premergatoare sarbatorii, in credinta ca, isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.
Gospodarii agatau cununi de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii, la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf/pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Sarbatoarea Sanzienelor era considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Sanzienele
http://calindragan...sanzienele-sau-dragaicile/

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.
Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.
Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.
Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.
De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.
Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. In aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.

Sanpentru de vara

Sanpentru de vara
http://www.carpinet...mento=desc

Pe data de 29 iunie Biserica ii praznuieste pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel.
Unul numit "piatra de temelie" a credintei, iar celalalt "vas al alegerii" dumnezeiesti, Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt praznuiti in aceeasi zi deoarece amandoi au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67, la Roma, din porunca imparatului Nero.
In calendarul popular, ziua de 29 iunie poarta numele de Sanpetru de vara (sau sarbatoarea lupilor) si marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. Acum se “calca” ceapa sau usturoiul.
Sf. Petru, patronul agricultorilor, raspunde de starea recoltelor, patroneaza caldura si ploaia si pedepseste cu tunete si grindina pe cei ce-l nesocotesc. Fiind un om bun, milostiv si credincios, Dumnezeu l-a luat in cer si i-a incredintat portile si cheile Raiului.
La marile sarbatori, cand se spune ca la miezul noptii se deschide cerul, Sanpetru poate fi zarit pentru o clipa, stand la masa imparateasca, mereu in dreapta lui Dumnezeu.
Mai mare fiind peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, marunteste grindina, pentru a o face mai putin periculoasa. Pana la Sf. Petru este interzisa scuturarea merilor, altfel cade grindina peste holde.
Se zice ca atunci cand Sf. Petru plesneste din bici, din acesta sar scantei care, odata cazute pe pamant, se transforma in licurici. Licuricii sunt blagosloviti de sfant ca sa lumineze calea celor rataciti in padure.
In ziua sarbatorii se obisnuieste sa se imparta si pomeni de sufletul celor morti (Mosii de Sanpetru). Se duc la biserica mere, zarzare, coliva, colaci, miere in faguri si lumanari. De Sanpetru nicio femeie nu trebuie sa manance fructe noi, legume sau zarzavaturi pana nu da mai intai de pomana.

Santilie

Santilie
http://www.urbanlifestyle.ro/2009/07/traditii-de-sant-ilie/

Santilie, zeul focului si al soarelui din Panteonul romanesc, este identificat cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleisis din mitologia geto-daca. Sub influenta crestinismului s-a preluat numele si data de celebrare ale Sfantului Ilie (20 iulie). La Santilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munti vestitele Nedei si Santilii. Santilie este o divinitate solara si meteorologica ce provoaca incendiile in verile toride, produce tunetele, fulgerele si trasnetele in timpul furtunilor, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa dea grindina.
Ca personaj profan, Santilie apare in traditiile populare ca soldat, vanator, agricultor, crescator de animale, negustor de vite. Fiind ispitit si inselat de drac, Santilie isi omoara unul sau mai multi membri ai familiei. Pacatele sunt ispasite de Santilie in diferite moduri. Dumnezeu il iarta, il trece printre sfinti si il inalta la cer intr-o trasura cu roti de foc la care sunt inhamati cai albi inaripati. Acolo, pe cer, alearga printre nori, tuna, fulgera si trasneste dracii cu biciul de foc. Speriati, dracii se ascund pe pamant: prin pomi, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in corpurile unor animale, in special caini si pisici. Dorind sa nu-i scape nici unul, Santilie trasneste si arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile in care s-au ascuns acestia. Simbolurile prin care Santilie se defineste ca un autentic zeu solar sunt: trasura cu rotile de foc si caii inaripati, biciul si sagetile de foc, tunetele, trasnetele si fulgerele cu care lumineaza cerul innorat. Divinitatile aducatoare de arsita si foc in luna lui Cuptor, multe intre acestea fiindu-i surori (Parliile, Panteliile), frati (Ilie Palie, Pantelimon) sau simpli vizitii la carul lui ceresc (Foca), ii sunt subordonate.
In aceasta zi nu se lucreaza la camp pentru ca te poate trazni. Nu se face fan pentru ca poate lua foc.

Ziua Macaveilor

In calendarul crestin-ortodox, pe 1 august sunt doua sarbatori: Scoaterea Sfintei Cruci si Sfintii 7 Mucenici Macabei.
In cultura populara, se sarbatoreste Macoveiul Ursului, Macoveii Stupilor, Pastele Viteilor, Ziua Crucii de Vara. Sarbatoare cu data fixa (1 august) inchinata unui personaj crestin, Sfantul Mucenic Macobei, care ar fi fost prins si ars de pagani intr-un cuptor incins de flacari, numit de popor Macavei. In ziua de Macavei oamenii stropeau cu agheasma gradinile si livezile, sfinteau in biserica spice de grau pe care le scuturau in podul palmelor si amestecau boabele obtinute cu semintele ce urmau sa fie semanate, scoteau ultima miere de la stupii de albine, foarte cautata in practicile de medicina populara si se culegeau diferite plante de leac, dar nu se culege canepa. Nu se mulg vacile si se lasa viteii la supt. In aceasta zi se mananca turte calde si se bea vin indulcit cu miere. Incepe postul Adormirii Maicii Domnului.
Oamenii au luat din sarbatoare ceea ce au crezut ca le este mai de folos. Unii o numesc Ziua Crucii de Vara, altii, Macovei, Macavei sau Ziua Macaveilor, sau chiar Macoveiul Stupilor, iar pe la munte, se mai numeste Ziua Ursului. Este o sarbatoare in care nu se lucreaza, pentru apararea vitelor si stupilor de ursi si pentru sanatate.
In Bucovina se stropeau cu agheazma gradinile si livezile, sperand ca asa vor fi ferite de insectele daunatoare, care, in mijlocul verii, se afla in plina dezvoltare. Altii duceau flori si spice la biserica; odata sfintite, plantele erau mai bune de leac, iar graul sfintit dadea cea mai buna samanta pentru semanat. Macul sfintit in aceasta zi nu face viermi.
In Moldova aceasta sarbatoare este tinuta de gospodine pentru a le fi feriti copiii de boli. Tot aici nu este ingaduit a se culege canepa. In Tara Romaneasca preotii umbla cu”zi-ntai” -boteaza, iar oameni nu lucreaza ca sa nu fie loviti de friguri.
In Oltenia aceasta sarbatoare se mai numeste si Macoveiul Stupilor. Se taie din faguri luandu-se mierea si lasand albinelor doar necesarul pentru a iesi din iarna.
In satele de la poalele muntilor, pe unde traieste si ursul, oamenii tin anumite zile ca „sarbatoare“ pentru urs. Nu le tin din dragoste, ci mai mult de frica sa nu le manance ursul oile, vacile sau caii plecati la pasunea de vara din munte. Din aceasta zi, cred ei, ca nu e bine sa te mai scalzi in rauri, pentru ca cerbul se scalda in apa si aceasta se raceste.
De fapt, in aceasta perioada, incepe perioada de imperechere a ursului. El este mai violent ca de obicei si mai putin temator, da iama in turme, stupi si semanaturi.

Schimbarea la fata (Propojaniile)

Propojaniile
http://www.emaramures.ro/stiri/stire.aspx?newsid=15087

Crestinii ortodocsi si catolici praznuiesc in data 6 august Schimbarea la Fata - una dintre cele mai mari sarbatori religioase. Ziua are ca semnificatie momentul in care apostolii Mantuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci fiul lui Dumnezeu.
Schimbarea la Fata a Mantuitorului, din punct de vedere religios, reprezinta data la care Iisus, impreuna cu trei dintre mucenicii cei mai apropiati: Petru, Iacob si Ioan, a urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost invaluiti intr-un nor de lumina in timp ce Iisus se ruga, iar apoi au auzit un glas care le-a spus: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L" (Matei 17, 5). Isus le-a poruncit celor trei sa nu dezvaluie nimanui nimic din cele ce vazusera, pana dupa invierea Sa din morti.
Etnologii maramureseni au aratat, in revista Memoria Ethnologica - colectia Aurel Festila, ca Schimbarea la Fata este o sarbatoare fara datini si practici deosebite. Denumirea de Probojanii vine de la verbul popular "a probazi" – care inseamna a ocari sau a certa si care vine din slavona.
Acum se "proboze" frunza si iarba, adica e coapta, nu mai creste iarba si incepe sa ingalbeneasca frunza.
In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se binecuvanteaza si se impart, se pleaca in pelerinaj la manastiri.
Se considera ca pana la aceasta sarbatoare trebuie terminat cositul si facutul fanului, pentru ca se trec florile si iarba imbatraneste, diminuand calitatea furajelor.
Se crede ca in aceasta zi, nu e bine sa te certi cu nimeni si nici sa fii certat de catre cineva, ca asa vei fi tot anul, pana la urmatoarele Probajenii.
Fetele nu-i bine sa se pieptene in aceasta zi pentru ca nu le mai cresc coadele, asa cum nu mai creste iarba.
Din aceasta zi se interzice scaldatul. "De la Probajenii inainte, nu-i slobod sa te mai scalzi in rau. O coborat cerbul de la munte, s-o pisat in apa si-o racit apa. Atata-i tat." (Memoria Ethnologica - colectia Parasca Fat). Explicatia "tradusa" ar fi aceea ca incepand din 6 august, apele sunt tot mai reci astfel incat creste riscul imbolnavirilor.
Tot de la aceasta data este interzis dormitul afara. "Numa` atata-i vara, vara/ Pana-i patu` mandrii-afara/ Daca mandra patu-si muta/ Poti sa stii, vara-i trecuta." (Memoria Ethnologica - colectia Parasca Fat).

Sf. Marie Mare, Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului
http://www.calendar...1251406800

In fiecare an, la 15 august, se slaveste momentul in care Nascatoarea de Dumnezeu si-a dat sufletul in mainile Fiului sau, Isus.
Cartile sfinte spun ca atunci cand a binevoit sa o ia pe Maica Sa in Ceruri, Isus a trimis un inger care sa o pregateasca. Mesagerul lui Dumnezeu a fost Arhanghelul Gavriil, cel care ii daduse si vestea minunata ca a fost aleasa pentru a-l naste pe Mantuitorul lumii. Daca atunci Gavriil purta in maini un crin alb, de data aceasta el i-a adus Fecioarei Maria o ramura de finic (semn al biruintei asupra mortii). Cand a primit vestea Maica Domnului a mers sa se roage pe Muntele Maslinilor, locul Inaltarii lui Iisus la cer, iar pomii se plecau in fata ei, cinstind-o.
Dupa ce s-a rugat Fecioara Maria s-a intors acasa. A aprins lumanari si tamaie, a daruit vesminte unor vaduve sarace si a pregatit toate ce se cuveneau pentru inmormantarea sa. Atunci, pe un nor, a venit apostolul Ioan, urmat de Petru, Pavel de Iacob si de ceilalti ucenici, adusi, la randul lor, de cate un alt nor. Maica Domnului si-a luat ramas bun de la toti cei de fata, i-a binecuvantat si le-a promis ca se va ruga pentru ei si-i va ocroti.
Si-a dat apoi sufletul in mainile lui Iisus, care a aparut pe un tron inconjurat de heruvimi. Maica Domnului a fost dusa de catre apostoli in mormantul din Gradina Ghetsimani, acolo unde Iisus s-a rugat in Joia Mare, inainte de a fi tradat, judecat si rastignit.
Apostolul Toma a ajuns dupa 3 zile de la inmormantare si, la cererea lui, ucenicii lui Isus au deschis mormantul. Atunci au vazut ca mormantul este gol: trupul Fecioarei fusese ridicat la Ceruri de catre ingeri si dus in Gradina Raiului. Exista si o alta credinta, potrivit careia mormantul Maicii Domnului s-ar afla la Efes (unde Fecioara a locuit cativa ani), dar Sfintii Parinti si traditia bisericeasca sustin „localizarea" mormantului Fecioarei Maria la Ierusalim, in Gradina Ghetsimani.

Traditii, superstitii:
- femeile dau de pomana apa, miere, struguri si prune. Dis de dimineata culeg din gradina flori pe care le aseaza la icoane, pentru a-i feri pe toti ai casei de boli si necazuri. Se deschid targurile si satul se aduna la hora.
- femeile insarcinate se roaga la Maica Domnului sa le ajute sa nasca usor si sa aiba copii sanatosi. Din Gradina Raiului, „Imparateasa lumii" ii ocroteste pe toti cei aflati in nevoi si suferinta.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai mare sarbatoare a verii, socotita ca zi de hotar pentru vara - de acum se merge catre toamna, vremea incepe sa se raceasca.

Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul

Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul
http://www.tribuna.ro/.../info-25492.html

In 29 august are loc pomenirea taierii capului Sf. Ioan Botezatorul.
Acest sfant a fost marturisit de Isus ca fiind mai presus decat toti cei nascuti din femeie si mai mult decat proorocii. El este cel care a saltat in pantecele maicii sale si a propovaduit pe Hristos si celor de pe pamant si celor din iad. A fost feciorul lui Zaharia arhiereul si al Elisabetei, nascut fiind din fagaduinta lui Gavriil. Nu s-a ingrijit de hrana si a locuit in pustie ca in cer. A petrecut cu fiarele, acoperit cu par de camila si incins cu brau de curea, iar hrana lui era ca cea a pasarilor. El a trecut peste hotarele firii, si a botezat pe Isus cel neintinat si mai presus decat toata firea. I s-a taiat capul de catre Irod Antipa, in urma unei inselatorii, pentru ca il acuza de impreunare fara de lege cu Irodiada.

Traditii din popor:
- Sf. Ioan de Toamna (Sf. Ioan cap taiat) aduce cu sine o seama de interdictii asupra taiatului fructelor si legumelor ce au forma rotunda, sau alimentelor ce amintesc de sangele varsat. Nu e bine sa se manance fructe rotunde, care seamana cu un cap (mere, pere, nuci, capatani de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin rosu, nu se mananca fructe sau legume rosii. Unii mananca numai struguri sau ajuneaza. Nu se mananca din “blid” sau tipsie. Oamenii impart mere, pere, castraveti.
- in aceasta zi nu se taie nimic cu cutitul, totul se rupe cu mana.
- sunt interzise jocul si horitul.
- in aceasta perioada aproape toate vitele coboara de la munte.



Trimite prin Yahoo Messenger YM Trimite prin e-mail E-mail   Google Yahoo! Digg Facebook Stumble Upon MySpace Delicious Technorati Ask

Alte produse
Dureri reumatice
Vantul
Nebulozitate
Presiunea atm.
Fenomene severe
Starea vremii
Temperatura aer.
Radar
Satelit
User login
INFORMARE - FARA COD
Emisa la 19.09.2017 13:00
In vigoare de marti 19.09 ora 17
pana joi 21.09 ora 23
Instabilitate atmosferică și intensificări ale vântului

Emisa la 20.09.2017 11:00
In vigoare de miercuri 20.09 ora 11
pana joi 21.09 ora 21
Conform textului


Emisa la 21.09.2017 10:00
In vigoare de joi 21.09 ora 10
pana vineri 22.09 ora 20
Răcire a vremii, intensificări temporare ale vântului;
Vremea este totusi prietenoasa!
Dictionar de meteorologie
Android Software Developer
Reclama
KidsPlaza.ro - Copiii se imbraca de aici!
Evenimente rutiere
DN 6 KM 458+740   . in jurul orei 7:15, un autotren a intrat in sensul giratoriu de la km 458+740 ramanand suspendat. Circulatia in zona a fost ingreunata pe 1/2 din cale. La fata locului au actionat un echipaj de Politie  si un echipaj de la drumuri nationale ( district Caransebes).
De la ora 12:45 se circula NORMAL.
Joi 21 septembrie 2017 ora 13:07
[toate evenimentele]

Sursa informatiilor: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania